Cum ar trebui să vă schimbați dieta?
Ar trebui să fiți atenți la conținutul de purine în alimentația voastră. O reducere semnificativă a alimentelor bogate în purine, cum ar fi carnea, peștele și crustaceele, este extrem de importantă. În plus, ar trebui evitate dieta de slăbit și repausul alimentar, deoarece acestea pot provoca o creștere semnificativă a nivelului de acid uric. Faceți-vă un plan de dietă pentru voi personal. Mai jos puteți găsi o listă de alimente ce urmează a fi evitate și cu care alimente ar putea fi înlocuite.
Dacă aveți alte tulburări metabolice, vi se recomandă să consultați medicul cu privire la dieta dumneavoastră.
Ce puteți mânca și bea?
O dietă pentru gută nu este un tratament, dar poate diminua producția de acid uric și riscul unor atacuri de gută dureroase recurente, precum și încetinirea progresiei leziunilor articulare.
Ce fel de alimente sunt permise?
Alimente cu conținut scăzut de purine
- Iaurt, lapte și ouă
- Mâncare din cereale integrale
- Uleiuri bogate în acizi grași omega-3, de exemplu ulei de rapiță sau ulei din semințe de in
- Nucile și legumele pot oferi, de asemenea, beneficii importante pentru sănătate, fără a crește riscul de gută.
- Produse lactate slab grase, inclusiv lapte degresat sau slab degresat, șerbet, iaurt slab gras și brânză de vaci sau ricotta
- Produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi, inclusiv lapte integral, frișcă, unt, smântână, înghețată, brânză cu smântână și alte brânzeturi
- Pacienții cu gută şi antecedente de urolitiază trebuie încurajați să bea > 2 l apă pe zi și să evite deshidratarea.
Ce fel de alimente ar trebui să evitați?
Alimente bogate în purine
- Consumul de carne este asociat cu un risc crescut de gută (carnea, inclusiv carnea de vită, porc și miel; carnea prelucrată, inclusiv cârnați, salam și crenvuște; bacon; hot-doguri; hamburgeri; păsări, inclusiv pui și curcan; ficat de pui și ficat de vită)
- Fructele de mare (precum peștii, creveții, homarul și scoicile)
- Legumele bogate în purine (mazăre, fasole, linte, spanac, ciuperci, făină de ovăz și conopidă)
- Alcoolul, cum ar fi berea (inclusiv nealcoolice), băuturile spirtoase și băuturile răcoritoare dulci
Recomandări dietice
De ce fructoza are legătură cu guta?
Fructoza (zahărul din fructe) este singurul carbohidrat care s-a dovedit a avea un efect direct asupra metabolismului acidului uric. Acesta joacă, de asemenea, un rol important în riscul sindromului rezistenței la insulină, care crește riscul diabetului zaharat, și al obezității, ambele fiind strâns asociate gutei. Consumul de fructoză poate spori concentrațiile de acid uric, în special la pacienții cu hiperuricemie sau antecedente de gută. Pacienții trebuie să aibă în vedere reducerea consumului lor de alimente care conțin fructoză în cadrul dietei lor pentru gută. Reducerea numărului de băuturi răcoritoare, de exemplu, este un prim pas bun.
De ce ar trebui să evitați alcoolul, mai ales berea?
Etanolul (alcoolul) are un efect asupra nivelurilor de acid uric și, prin urmare, poate duce la gută. Studiile au arătat că acest risc variază în funcție de tipul băuturii alcoolice; berea prezintă un risc mai mare decât băuturile spirtoase, însă consumul moderat de vin nu pare să crească riscul gutei.
Purinele din bere, cum ar fi guanozina foarte absorbabilă, pot avea un efect asupra nivelurilor de acid uric din sânge, prezentând astfel un risc mai mare de gută decât rachiul sau vinul. Un pahar zilnic de vin ca parte a dietei pentru gută poate avea beneficii de sănătate și nu prezintă un risc crescut de gută.
